miercuri, 16 iunie 2010

Criza de identitate!?


m-am gandit mai bine…cred ca nu am vrut niciodata sa devin adult!...mi-au placut jocurile:hotii si vardistii, castel 1,2,3..mi-a placut sa raman prins in scenariul din Razboiul Stelelor…mi-a placut cazemata ce am construit-o in porumb cu Florin,jocurile nesfarsite din subsolurile blocurilor in constructie…mi-a placut sa-i fac insectar lui Luli..mi-a placut cand ma trimiteau parintii in tabere si mai ales sa merg la Latime, la pescuit…il admir pe Liviu,doctorul meu, el a reusit sa pastreze spiritul asta…acum viata ma sperie, responsabilitatile ei..veti spune ca sunt las..poate ca asa e!...adevarul e ca mi-e frica..voi fi operat..in perioada asta am realizat ca eram rupt de realitatile cu care se confrunta oamenii…mi-am dat seama ca prietenii sunt importanti..adevaratii prieteni,cei care iti simt cu adevarat lipsa…m-am uitat pe poze..am hard diskul plin de poze, de oameni, de emailuri cu recomandari,urari si intrigi..eram plin de activitate, de actiune, cu multi oameni in jurul meu…si inotam febril prin actiuni si oameni, cu 2-3 cafele pe zi..ziceam ca traiesc..ca asta inseamna sa traiesti ..de ce ma simt singur?..nu ca as detesta asta..problema e ca imi place sa fiu singur..
sunt complicate relatiile..oamenii sunt complicati..mi-e ciuda ca si eu am devenit complicat…eu vreau ceva mai simplu..de fapt vreau sa fiu eu insumi!...e gresit oare?

duminică, 23 mai 2010

Când tac privighetorile se aud clar și drăcesc, broaștele


sunt si eu printre miile de persoane care am primit acel email in care ni se cerea sa ne rugam impotriva concertului lui AC/DC...cred ca multi s-au rugat..eu sincer, nu...nu sunt fan heavy metall..nici pe departe..mai degraba depechear..a fost ciudat dar in ziua concertului a fost o zi foarte frumoasa de primavara, fata de zilele mohorate care au urmat...vreo 50 000 de fani s-au bucurat de concertul asta...ce invatam de aici?...ca Dumnezeu nu ne vrea pe noi, crestinii, sa ne rugam pentru moartea caprei vecinului...ci El, cu siguranta ca ar fi dorit o evanghelizare pe un stadion invecinat, in care numele lui Isus sa fie proclamat cu putere(sigur nu ar fi vrut un concert cu Hillsong sau Toby Mac)..dragilor, de cand lumea, neghina e impreuna cu graul...numai la sfarsitul vremurilor cand va veni Marele Secerator astea doua vor fi separate..pana atunci glasul graului trebuie sa se auda cu putere!..pentru ca daca tac privighetorile, se aud clar si dracesc , broastele..

miercuri, 20 ianuarie 2010

moment aniversar


Asta e...m-am nascut iarna..nu sunt fan anotimp..bine macar ca e zapada...de data asta am fost asaltat de urari pe sms-uri si pe messenger...mi-a placut...anul trecut a trebuit sa pun la status ca este ziua mea..nu conteaza...cineva mi-a urat sa nu mai fiu frustrat..as vrea si eu asta...altcineva mi-a zis ca sunt cam in varsta...nimic nou..ma simt batran de la 25 de ani..cineva mi-a recomandat sa fiu atent cu alimentatia, stiind de problemele mele de fiere..sa mananc regulat si sanatos..pentru mine o masa buna inseamna o pizza peperoni si o cola rece cu lamaie..nu mai zic de eclere..dar are dreptate..

Dragii mei venim din eternitate si ne ducem catre vesnicie..1900 - 1981...primul an arata intrarea, al doilea iesirea..tot ce realizam este reprezentat de liniuta dintre ani, un gol intre doua date. traieste-ti viata la maxim!..apreciaz-o la adevarata valoare deoarece este fragila si trecatoare. Isus spunea ca viata cuiva nu sta in belsugul avutiei...spunea astfel ca viata se cladeste pe gasirea scopului..provocari implinite..oportunitati fructificate..relatii bune cu cei dragi..si implinirea voii lui Dumnezeu...noi ne luptam pentru cariera, vrem sa ne facem un brand, ne sacrificam pentru euro, nu prea tinem cont de cei din jur..nu realizam ca anii trec prea repede, crud de repede...in final tot ce conteaza este cum ai umplut golul dintre eternul trecut si eternul viitor.

La multi ani si voua dragii mei!

Va multumesc pentru ca ma ingaduiti pe langa voi...chiar cu ironiile mele.

Multumesc ca aduceti culoare in viata mea.

Multumesc ca ma suporti, Iuli!

marți, 12 ianuarie 2010

provocarea


Ieri la bise am fost provocati sa facem “toate lucrurile fara carteli si fara sovaieli”…m-am gandit mult la asta..m-am analizat…anul trecut am cartit cam mult si am facut multe lucruri cu sovaiala….oare sunt chiar asa de rau?..am obosit oare?…nu mai pricep eu lucrurile..sunt nepregatit?..sau am inceput sa pricep mersul lucrurilor?..nu stiu sigur..din toate cate putin cred…nu vreau sa ma justific…dar ce faci atunci cand simti ca esti intr-un angrenaj care nu este pe “profilul personalitatii” tale?...intr-o tara in care daca scrii ceva impotriva sistemului risti sa ti se strice blogul, sa fii ascultat bine(atentie! Bugetul STS s-a marit cu 40% intr-un an greu, de criza,de reforma a institutiilor statului) sau sa fii saltat de mascati din fata blocului…a invins maneaua electorala care “scapa tara de lichele”..cand vezi clar ca bugetele generoase s-au dus catre ministerele “suspecte”…adica, da-ti-mi voie:sunt oameni care mai si gandesc in tara asta.
se trag prea multe sfori, lucrurile se fac prea alambicat,cu prea multe vorbe si strategii, in locul dialogului simplu, onest,relaxant…mi-e dor de prieteni adevarati, care sa nu ma suspecteze , cu care sa ma simt in largul meu, chiar daca mananc cartofii prajiti cu mana si imi ling degetele dupa un ecler bun..mi-e dor de florile de cires de mai, de zambetul neprefacut al sfintilor, de placintele superbe a lu’ tante Gica…cineva mi-a spus ca aerul e tare ionizat la delle Alpi..eu intr-un acces de patriotism i-am spus ca nu se compara cu apusenii nostri…dar daca are dreptate?.. aoleu…iar cartesc