vineri, 23 decembrie 2011

meditatie sub brad 2011

Iarasi este Craciun! Cu siguranta cea mai asteptata sarbatoare de peste an, cand tot orasul se pune in miscare,se umple de lumini multicolore,iar colindele rasuna in toate supermarketurile, la radio si televiziune. Forfota din jur aproape ca te oboseste, traficul este cumplit, iar copiii schimba aproape zilnic lista de cadouri..Toti asteptam zapada, mireasma de brad.prima de Craciun si surpriza de sub pom..Dar, oare, nu am uitat ceva?
Doua doamne in varsta privesc la vitrina unui magazin,unde era montata o scena a Nasterii,cu ieslea si celelalte.”Ia te uita draga cum vrea biserica sa profite de Craciun!”. In realitate magazinul parea sa profite, nu? Azi Craciunul a ajuns o intrecere pentru a afla ce anume cedeaza mai intai: portofelul sau picioarele tale.. Spunea cineva ca” de Craciun mosul vine pe cos iar economiile se duc pea pa sambetei si ca clientii de craciun sunt acei crestini care isi dau o imbratisare fierbinte prin supermarketuri”.
Dragii mei e timpul sa ne oprim din goana aceasta dupa lucruri si evenimente care nu au nimic in comun cu adevaratul spirit al sarbatorii! E timpul sa ascultam cu atentie ce au spus ingerii pe campia Betleemului: “ nu va temeti,caci va aduc o veste buna,care va fi o mare bucurie pentru tot norodul: astazi in cetatea lui David vi s-a nascut un Mantuitor care este Hristos Domnul!”.. Îngerul s-a arătat păstorilor pentru că aceştia sunt oameni meditativi şi nu poartă căşti în urechi ascultând muzică. Isus nu se poate coborî în larma dintr-un mall. Pentru a te putea întâlni cu Dumnezeu trebuie liniştea unei odăiţe sau acoperişul cerului….Hangiul n-a vrut să le dea loc în han pentru că trebuia să dea pe cineva afară ca să Se poată naşte Hristos, ceea ce este impotriva economiei de piata:"clientul nostru,stapanul nostru".. De aceea nu suntem plini de Duh pentru că nu vrem să dăm afară chiriaşul vechi, adică firea pământeasca…stiu ca astfel de cuvinte par a fi o “insulita” in oceanul de indiferenta si materialism al lumii in care traim. In Oceanul Pacific exista intr-adevar o insula care se numeste Christmas Island, in englezesta. Un petec de pamant intr-un ocean asa de mare!..De fapt, sarbatoarea aceasta a Craciunului pare a fi dintotdeauna menita sa ramana o insula! O insula de speranta intr-un ocean al deznadejdii. O insula de dragoste intr-o lume indiferenta. O insula de generozitate intr-o umanitate egoista. O insula a vietii intr-o lume a mortii.
Te c hem, asadar, pe aceasta insula micuta,pe care atat de putini oameni o gasesc.. Te chem sa ne deschidem inimile pentru a deveni o iesle, in care Pruncul sa se nasca s is a aduca viata si sens pentru fiecare din noi.
Craciun fericit!

marți, 6 decembrie 2011

where are you,my friend?

Doamne, cate s-au schimbat de la ultimul articol...era luna mai, era primavara, era altfel...multe s-au schimbat...doar in 6 luni..nu credeam ca oamenii se pot schimba in asa timp scurt..sau poate perceptia mea s-a schimbat..e posibil si asta...n-am crezut niciodata in criza varstei de mijloc, dar cine stie..poate o fi ceva si cu asta.
cineva m-a provocat atunci cand a spus ca e bine sa ai cat mai multi mentori..spunea de 5, 6 mentori, pentru diversele domenii din viata ta..nu stiu daca poate exista o astfel de posibilitate?!..eu nu am 5,6 prieteni..ce sa vorbesc de mentori..am spus prieteni, nu amici sau cunostinte..din astia avem o multime..vecinul de la etajul 2 e foarte politicos..ma saluta mereu primul si zambeste..dar atat..cel care sta deasupra ma evita; asculta manele cu sonorul prea tare, si Iulia l-a certat de cateva ori..doamna de la spalatoria auto din colt e numai zambet cand ma vede..dar asta ma costa 5 lei la fiecare spalare..stiu, e si problema mea..sunt destul de ursuz..dar ma consider un prieten devotat,totusi..nu am nevoie de mentori!..am nevoie de prieteni!! asta e adevarul...vreau sa merg la iarba verde cu ei, sa prajim mici, sa mancam seminte Tadim si sa bem Fanta..apoi sa stam intinsi, cu fata in sus,sa privim cerul senin, sa ne cerem iertare si sa spunem glume..nu mai vreau sa stau tensionat incercand sa gasesc cuvintele potrivite, protocolare
Ca si voi, ma relationez la oameni in virtutea rolului lor in viata mea..intr-un fel ma raportez la vanzatoarea de la chioscul alimentar de jos, in alt fel la vecinul de la etajul 1,la colegii de serviciu,la operatoarea de la serviciul clienti Orange..totusi,cand imi aleg prietenii,oamenii pe care doresc sa-i cunosc mai indeaproape,trec la persoana aflata dincolo de aparenta exterioara. imi place sa petrec timp cu prietenii, nu pentru ca as vrea sa obtin ceva de la ei,ci pentru ca imi face placere compania lor!..si mai este o intrebare,existentiala as spune..cum pot face acelasi lucru si cu Dumnezeu?

miercuri, 25 mai 2011

I feel green...

Doamne , cat am asteptat mai-ul asta..imi place tare mult sa vad explozia de verde si de miresme..liliacul a inflorit, salcamul este imbatator..miroase a verde crud..a plouat,e soare si totul e inflorit in jur...nu pot sa uit o miercure noroasa in care eram foarte tensionat..de ganduri, de framantari si migrena..norii erau foarte jos si era amenintare de ploaie din aia boboasa..am fost provocat sa merg pe faleza pustie..am zis ca oricum scenariul se potriveste perfect cu ce simteam...Dunarea era cenusie, faleza verde si mirosea puternic a ploaie..la inceput am crezut ca e o nebunie ce fac, cum de m-am lasat provocat de cineva sa fac asta...dar totul a fost ca o improspatare puternica pe care nu stiu daca am mai simtit-o vreodata..gandurile si poverile s-au dus si creierul mi s-a oxigenat puternic..simteam totul parca prea intens..cand am urcat in masina a inceput ploaia..una cu stropi mari..pana si cafeaua avea alta aroma..nu pot uita ziua aia de mai...
Exista ceva in noi, care tanjeste dupa mai mult..de multe ori avem nevoie de primavara in sufletele noastre, in relatiile noastre..ma bucur ca am prieteni care reusesc sa ma ajute sa simt altfel si sa ma scoata din colivia in care m-am inchis..adevarul e, ca mi-e dor de ciresul, de mai, inflorit si de zambetele sfintilor...acum simt ca as vrea sa stau pe banca din imagine si sa savurez o inghetata big milk :))

duminică, 8 mai 2011

update

La 39 de ani am 3 interventii chirurgicale foarte serioase..ultima de vreo 14 cm de anul trecut din iunie..asta inca ma deranjeaza..este si intr-un loc mai expus la a se vindeca mai greu, si unde o pot simti mai mereu..am 3 cicatrici serioase!..cand eram in spital am fost in salon cu un nene de 87 de ani care spunea destul de mandru ca nu fusese internat un minut in vreun spital...am fost gelos pe el..eu la jumatate din varsta lui si eram "campion" deja..injura cu pofta..nu stiu,dar parca dintre toate natiunile ,romanul injura asa,cu pasiune(e ingrozitor asta)..trantea si busea..eu,diacon intr-o biserica..mi se parea nedrept tot ce mi se intampla!!!...De Pastele asta mi-am amintit de Isus, de jertfa Lui, de drumul Calvarului,de spatele brazdat adanc de biciul roman in care se scurgea sudoarea sarata... de cruce,de cuie ,de oasele zdrobite, de otet si fiere,de cununa de spini si coasta strapunsa..adica sunt ceva CICATRICI...imi place enorm dimineata invierii..cand Isus vine in mijlocul ucenicilor fricosi si nu le spune ceva de genul:"rusine sa va fie!..sunt dezamagit de voi..stati ascunsi ca hotii,sunteti total necredinciosi..doar v-am spus ca trebuie sa mor si apoi voi invia..o sa-mi caut altii"..nu,nu..n-a spus asa ceva..Isus le spune plin de bucurie:"Pace voua" si, lucru extraordinar, le arata cicatricile!!!..ma gandeam ca Isus cel inviat, plin de glorie,putea sa se arate in orice trup..unul perfect.
Noi ne luptam sa aratam cat mai bine..tinem diete, facem sport..ne dorim trupul ideal,atletic,fara riduri si fara cicatrici..Isus nu a venit cu un trup ideal, cu toate ca ar fi putut asta..si-a pastrat cicatricile! asta e chiar extraordinar..acum este la dreapta Tatalui in acel trup de slava, dar plin de cicatrici, amintindu-si de "aventura" lui pe pamant..
stiti,cicatricile raman,sunt deranjante uneori,trezesc amintiri cumplite deseori,dar..dar nu mai dor!raman amintirile, dar e bine ca nu mai dor...ma pipai pe cicatrici si eu...doua nu dor deloc...a treia o mai simt putin..dar in cativa ani e si asta istorie...
Update! Cristos a inviat!

luni, 21 februarie 2011

Despre capsune si diplome

" am mai vazut sub soare ca nu cei iuti alearga,ca nu cei viteji castiga razboiul,ca nu cei intelepti castiga painea,nici cei priceputi bogatia...ci toate atarna de vreme si imprejurari" Eclesiastul 9:11

De curand cineva foarte apropiat si drag, a avut o experienta trista...a scris la examen tot ce a putut..pentru un profesor normal teza era de 9 sau 10..dar pentru acel profesor a fost de 2 jumate!

!!...de ce??..pentru ca persoana respectiva nu era trecuta in tabelul celor care au dat "dreptul"..binenteles ca a fost revoltator..la contestatie profesorul asculta toate argumentele care sunau ucigator de corect,logic si normal...nu a spus nimic, doar a dat din cap si a spus "revino maine"...dupa care a trantit usa nervos..a doua zi nota s-a dublat cu o recomandare ferma:"sa nu cumva sa mai spui cuiva ce s-a intamplat"..frustrant..foarte frustrant...student de 10 sa ajunga sa se consoleze printre lacrimi, spunand:"bine ca am trecut"...ceva se intampla in societatea noastra..este foarte greu sa convingi pe tinerii din biserica despre valori si principii...ei s-au dus cu emotii si au fost nedreptatiti..altii s-au dus cu euro si au trecut usor....Petre Tutea spunea ca exista sfantul,eroul,geniul si omul obisnuit si e bine sa ramana asa stratificarea in societate..noi am impins eroul in fata si i-am dat diploma de sfant- vezi Stefan cel mare, geniul l-am facut erou- vezi Mihai Eminescu, iar omului obisnuit i-am dat diploma si l-am facut geniu- vezi Gigi Becali...alaturarea poate parea ofensatoare dar asta e realitatea in care traim...cei cu bani aveau nevoie de diploma,cei cu diploma aveau nevoie de bani si astfel s-a facut o rocada sinistra..cei cu diplome au inceput in Spania sa culeaga capsuni sau sa bage material in betoniere, ca sa aiba ce manca, iar locurile ramase vacante dupa exod au fost luate de cei ce-au dat bani ca sa aiba ce agata in birou...voievozii umbla pe jos si slugile calare,zicea, amarat,Eclesiastul, iar doctoratul celui fara bacalaureat e desartaciunea desertaciunilor.
Cata vreme filosofia asta nu a patruns si in biserica, e bine...Raman sigur pe pozitia ca Dumnezeu are nevoie,in primul rand de sfinti, de oameni plini de Duhul Sfant si care sa nu fumeze pipa pacii cu Satan..daca se intampla ca sfintii sa aiba si diploma, cu atat mai bine...e nevoie de creier pentru ca prostia nu-i virtute..sfant poti fi si fara diploma...P.S am scris aceste randuri si pentru cei care au cazut la examene pentru ca nu i-a dus capul

Dear Komrad

Dragul meu Komrad,
Iti scriu aceste randuri fiind nedumerit de anumite acuzatii care mi s-au adus...cum ca as fi un partizan mai voalat al comunismului...sincer nu mi-am batut niciodata capul sa inteleg doctrinele politice sa vad daca sunt cumva de stanga sau de dreapta..acum eu vreau sa-ti scriu ce am experimentat eu pe timpurile alea, ale comunismului..si te rog...te rog mult, da-mi un raspuns sa stiu daca ma fac vinovat sau nu...
Sunt asa de vinovat ca mi-a placut in clasa a doua cand m-au facut pioner astia?...eram la muzeul de istorie printre armuri si lanci,coifuri si ulcioare vechi, cu drapelul in mijloc..cei din clasa a 8a erau asa de inalti si frumosi..mi-a pus cravata la gat o tanara frumoasa..zambea intr-una...chiar mi-a placut..si nu eram singurul care simtea asta..eram foarte emotionat..la sfarsit ne-au dat suc Cico , corabioare si paleuri..erau suuuuper...in clasa a treia ma jucam prin scoala cu un coleg de-a serialul Dick Turpin,un fel de Zorro englez...el avea pana sub ochi o esarfa neagra si o palarie neagra pe cap..arata cool...noi ne-am pus cravatele de pioner tot pana sub ochi..proful de desen ne-a prins si ne-a stricat joaca luindu-ne si cravatele pentru doua zile..
Sunt vinovat ca mi-a placut sa merg la Casa Pionerului,ca multi alti copii, la navomodele,aeromodele,karting?..proful de la navo mi-a zis ca am mana buna, ca daca ma tin serios de treaba pot ajunge si la campionatele nationale...
Sunt vinovat ca imi placea sa merg cu gasca la 3 noaptea la rand la lapte?..eram cu Popescu, cu Enache, cu Vasea, Ana, Nina s.a...spuneam glume si radeam copios si cu pensionarii care mai erau pe acolo...nu mai conta ca la ora 6 ne dadea doar o sticla cu lapte, 2 cu sana si o cutie cu sarlota, de persoana.
Sunt vinovat ca am fost in multe tabere de vara?..intr-una i-am facut insectar la o fata din Buzau...a ramas foarte placut impresionata..in alta tabara au venit si cativa elevi din URSS(Rusia)..am jucat fotbal cu ei..i-am invins cu 3 la 1...am dat un gol si o bara..am fost o zi idol pt fetele din a 7 a...una in care chiar a fost super fain era o tabara de PTAP(pregatirea tineretului pentru apararea patriei)la Garboavele..am jucat mult fotbal, tenis de masa..am dansat cu Doina si cu Aurora..luam suc de la chiosc, acelasi Cico care imita coca cola, gauream dopurile in cuiele de la cabana , il agitam si ne stropeam cu suc...intr-o vinere ne-au dat pusti de lemn si a trebuit sa trecem taras pe sub niste obstacole..totul o jumatate de ora.."ma, tre sa facem si de astea sa scriu in raport" a spus proful de sport..ne-am distrat copios.
Sunt vinovat ca mergeam la cinema sa vad Razboiul Stelelor si era coada de 100 de metri?...filmul chiar era revolutionar la vremea aceia..mereu apucam bilet...
Sunt vinovat ca imi placea sa merg o saptamana la practica agricola unde ne bateam cu rosii si ardei..cu sfecla furajera nu aveam curaj sa o facem...urmatoarea saptamana imi luam scutire medicala pentru ca nu eram chiar asa antrenat pentru munca campului..
Sunt vinovat ca mi-a placut sa invat, sa merg pe la olimpiade sau la sala de lectura la biblioteca?..la istorie eram chiar bun..am iesit al doilea pe Galati..de atunci proful mi-a pus numai 10 pana la sfarsitul liceului..
Sunt vinovat ca toate vacantele mi le petreceam in constructii unde ne jucam de-a hotii si vardistii, cu cornete din hartie si tevi PVC ?...stiu toate canalizarile care inconjoara micro 20..pe toate le-am explorat...
Mi-a placut sa citesc carti politiste de Rodica Ojog Brasoveanu cu capitanul Apostolescu si locotenentul Azimioara...erau foarte abili si rezolvau tot felul de crime si tentative de spionaj..
Sunt vinovat ca singurul meu incident cu Militia a fost la cetatea romano-dacica de la Barbosi?..cand vreo 3 din clasa am mers sa adunam cioburi de oale vechi si alte nimicuri de metal ruginit din primul secol, ca sa aducem la ora de istorie...se facuse 7 jumatate seara...si entuziasmul descoperirilor ne-a fost intrerupt de un plutonier gras care transpirase urcand dealul Tirighinei..."ma ce faceti voi aici la ora asta?".."sa traiti domnu militian..adunam ceva dovezi ale existentei dacilor la noi in oras..stiti..poate luam un 10 la istorie"..am ras eu tamp...omu s-a enervat si a trantit cu cascheta de pamant.."grijania masii..plecati imediat de aici..m-ati facut sa urc degeaba pana aici"..ne-am luat cate un sut in dos, dar am fugit bucurosi, cu sacosa plina de chestii interesante pentru ora de istorie..
Ne-am facut frati de cruce...eu, Lax, Popescu,Cosmin, Fram, Vasc..am jurat sa nu ne desparta nici dragostea pentru fete, de dragul aventurilor noastre din Lunca Siretului sau de peste Dunare la Latime...cu totii am recunoscut ca alde Tom Sawyer si Ion Creanga erau pacalici pe langa noi..
A venit revolutia din 89...bucuria ne-a fost mare...si ne-am apucat de baruri si bairame...Vasc s-a apucat de vandut blugi de la turci..uzina mecanica s-a inchis..parintii lui Cosmin au ajuns someri..taica'su s-a dus la tara dupa alta..maica'sa a murit alcoolica..parintii lui popescu s-au despartit si ei...adevarul e ca s-a dus copilaria noastra...
Chiar sunt comunist?

vineri, 18 februarie 2011

apa trece,pietrele(pacatul) raman(e)

m-am gandit de curand la Noe...de fapt la experienta lui din corabie,cand usa s-a inchis si Dumnezeu a deschis zagazurile cerului si ale adancului, iar apa curgea de pretutindeni...tunete,traznete cumplite..si peste toate acestea tipetele acelea infioratoare ale unei omeniri care pierea din pricina pacatului...cu siguranta ca au fost momente terifiante pentru Noe si ai lui, in corabie..Apoi un an de zile s-a asternut linistea...o liniste de mormant(la propriu)...soarele a iesit iarasi,pamantul s-a uscat,iarba a incoltit iarasi...teama s-a mai atenuat si primul lucru care l-au facut cei din corabie,cand au iesit pe uscat,au zidit un altar lui Dumnezeu si s-au inchinat...timpul a trecut...Noe a mai trait 350 de ani dupa potop...lumea a avut parte de un nou inceput,de o noua geneza..ne-am fi asteptat ca experienta aceea cumplita a potopului sa-i marcheze pentru toata viata pe supravietuitori si sa fie niste sfinti...dar ceva se intampla la un moment dat...Noe sadeste o vie...cred ca a pus un soi nobil(busuioaca de Bohotin)...a iesit un vin super...Noe bea si se imbata critza...chiar face striptease in casa lui, fiind pricina de amuzament pentru unul din fiii lui...acest episod ne arata ceva:pacatul care este adanc infipt in profunzimea omului...pacatul a "supravietuit" acelui cataclism...apa trece,pietrele(pacatul)raman(e)..spunea un autor ca poti sa dai si cu bombe atomice intr-o turma de capre..frica nu le va transforma niciodata in oi!"..."o, nenorocitul de mine! cine ma va salva de acest trup de moarte?"striga apostolul...numai Legea Duhului de viata in Hristos Isus m-a scapat de legea pacatului si a mortii"...dragii mei exista un vaccin impotriva acestei maladii care este pacatul...only Jesus...every day Jesus.